„Limite” – cercul vicios al sistemului de învățământ din România

Spectacolul produs de Centrul de Teatru Educațional Replika, care s-a jucat sâmbătă seara în Studioul de dans Háromszék, a pus poate cel mai bine punctul pe i, în cadrul Festivalului de Arte Contemporane pulzArt7, având în vedere faptul că 2019 este desemnat Anul Elevilor la Sf. Gheorghe.

Cu un talent remarcabil, actrița Mihaela Rădescu a portretizat rând pe rând părinți, profesori, directori de școli, care împreună contribuie la perpetuarea unor hibe ce par să nu poată fi eliminate nicicând și care se răsfrâng mai întâi asupra elevilor, apoi asupra societății pe care, ajunși la vârsta maturității, aceștia o vor compune.

Spectacolul pornește de la cazul unui copil agresiv din ciclul gimnazial, copil de bani gata al cărui tată sponsorizează considerabil școala, care hărțuiește și agresează constant o colegă de clasă, suferindă de obezitate și de o ușoară întârziere mintală. În jurul acestei probleme, se dezvoltă un întreg scandal în care fiecare personaj întruchipat de Mihaela Rădescu își dă cu părerea, convins de propriul adevăr. Vocea lucidă a dirigintei clasei, cea care semnalează neregula comportamentală a copilului de bani gata și care refuză cu demnitate mita părinților, este curând înfrântă de argumentele care răsar în jurul ei în favoarea copilului respectiv. Astfel, spectatorii văd cum interesul material prevalează într-atât, încât cei defavorizați ajung să fie complet lipsiți de apărare și azvârliți fără milă în locuri care le pot schimba destinul iremediabil, în timp ce agresorii lor sunt scuzați și încurajați prin pedepsele minimale să nu își schimbe comportamentul, indiferent cât de evident cangrenează ei lumea din jur. Mituirea, compromisul, mușamalizarea, indiferența, ipocrizia, lipsa de empatie, corupția, prejudecățile, superficialitatea, pseudoargumentarea, toate sunt aduse în prim plan într-o formă care amendează subtil viciile comportamentale ale copiilor, părinților și cadrelor didactice, toți contribuind la ceea ce numim generic sistemul de educație din România. Memorabilă este replica unuia dintre personaje care afirmă în pledoaria sa că locul corupției este acolo unde este sărăcie și care parcă face o sinteză a întregii noastre societăți.

Deși spectacolul este abundă de umor și replici capabile să stârnească în sală hohote de râs, rămâne totuși un spectacol care trage un puternic semnal de alarmă și face ca râsul acela să fie, în cele din urmă, un râs amar, un râs al deznădejdii și al neputinței de a aduce lucrurile pe un făgaș normal.

Mirela CARA