Jocul fără recompensă

Puterea, dorința de a conduce vine din instinct, vine dintr-o adâncime animălească. Faptul că un om dispune asupra altuia, nu ne este un fenomen necunoscut. Totuși, de fiecare dată când ne confruntăm cu așa ceva, ne șochează. Acest lucru s-a întâmplat și miercuri seara începând cu ora șapte, la spectacolul de dans al M Studio, intitulat „Kampf”. În spectacolul de teatru ce a inaugurat cea de-a doua ediție a festivalului pulzArt, am putut urmări, din perspectiva regizorului-coregraf Fehér Ferenc (pe cine îl vom mai vedea pe scenă ca și dansator în cadrul festivaluli pulzArt), manifestarea dorinței de posesie, jocurile cotidiene între individ-masă și masă-individ. Frumusețea mișcării în sincron este încântătoare. Este perceptibilă munca perseverentă a dansatorilor, se și vede cum cămășile se lipesc de piepturile lor din cauza transpirației. Orbán Levente, prin gesturile mâinilor, ghidează masa de oameni precum dirijorul coordonează o orchestră. El este cel care îi îndeamnă să zbiere, și tot el este cel care le poruncește să tacă. Masa îi urmărește fiecare mișcare. Nici nu pot face altfel. După un timp, nu mai este el cel care conduce, ci dorința de a conduce va preia conducerea. Pentru mult timp nici nu îi vedem chipul, doar spatele. Putem urmări cum tresare când se joacă cu oamenii. Stilul regizoral al lui Fehér Ferenc definește puternic spectacolul, iar urechile noastre se ghidează după muzica elementară a compozitorul Kovácsovics Dávid. Uneori nu concepem acest „kampf”, această luptă; simțim, că acționează, nu asupra rațiunii noastre, ci asupra a altceva. Pe toată durata spectacolului nu se rostește nici măcar un cuvânt. Ne obișnuim de acest limbaj de dans teatral. Și brusc, ceva ne petrurbă. Eszter? Tu ce faci acum? Eu tocmai sunt un vierme. Spectacolul continuă, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, însă noi simțim că începând cu această clipă ceva s-a redefinit. În cele din urmă, masa începe să aibă înfluență asupra individului. Cei slabi cad, dar jocul continuă. Fără oprire. Trebuie să ne jucăm, atceva nu putem face.

Kiss Tamás