Teatrul „Tamási Áron”: Floarea-soarelui

Janka are 10 ani. E un copil fericit, plin de viață. Chiar dacă mama ei urlă uneori, iar alteori nu o bagă în seamă.

Janka are prieteni. Și ei sunt copii fericiți, plini de viață. Chiar dacă părinții lor ori se ceartă sau divorțează sau nu există deloc.

Copiii cântă, dansează, iar Janka desenează lumea din jurul ei exact cum și-o imaginează: plină de oameni ciudați și întâmplări neprevăzute. Toți caută lumina soarelui.

Dar ce se întâmplă cu omul dacă soarele nu strălucește zile întregi?

Piesa lui Andrea Pass, în regia lui Radu Afrim, ne pune în față o oglindă socială absolut actuală. Pe parcursul spectacolului se conturează povestea a trei familii, cu despărțiri, boală, copii abandonați, părinți cu așteptări rătăcite. Aceste povești dramatice – după cum ne-a obișnuit regizorul distins cu multiple premii UNITER – sunt puse în scenă cu umor, într-un mod jucăuș, cu scene desprinse parcă din colorata fantezie a copiilor.

O parte din actori joacă mai multe roluri, cel al copilului și al adultului, sau cel al personajului imaginar din mintea copiilor.

Scriitoarea și criticul de teatru Andrea Tompa scrie următoarele în prologul dramei: „O mamă clasică narcisistă domină fiecare situație scenică; lipsește din ea empatia, atenția, interesul față de ceilalți. Este insistentă, infinit de egoistă; totodată suspicioasă, și este permanent în autodefensivă, deși nu se crede niciodată vinovată de nimic. Din această lipsă de empatie devine până la urmă pur și simplu crudă. În prima scenă întârzie la ședința cu părinții, nu lasă profesorul să plece, și spune că trebuie să-i fie rușine în locul soțului care nu s-a prezentat la ședință.

Oare, ce fel de om este soțul? Un tată clasic, „absent emoțional”. Este prezent, dar nu este atent, nu prezintă interes. Ei au o fetiță de 10 ani, care deci nu primește prea multă atenție. Desenează frumos, dar folosește numai negru… Este meritul piesei că poate să arate deodată profunzimile cu ce se află la suprafață; prin scene pătrunzătoare, jucăușe, situații puternice”  

În spectacolul Teatrului „Tamási Áron” nu ne sunt prezentate povești de familie cu părinți malefici, violențe și atrocități în familie, ci mai mult copii și adulți singuratici, care sunt în căutarea unei vieți mai bune. În loc de momente dramatice și proclamarea unor adevăruri generale, vedem situațiile cotidiene ale unor oameni obișnuiți. Parcă am vedea propriile familii, în care cu toții căutăm fericirea, asemenea florii-soarelui.

DISTRIBUȚIE
Mama: PÁL FERENCZI Gyöngyi
Învățătoare: GAJZÁGÓ Zsuzsa
Administrator, Hair Stylist, Vânzător la second hand: SZAKÁCS László
Tata: ERDEI Gábor
Copiii:
Janka: VARSÁNYI Szabolcs
Erik: KÓNYA-ÜTŐ Bence
Dzsenifer: KORODI Janka
Klari: BENEDEK Ágnes
și:
Femeie la psihiatrie, Bodza, Părinte, Copil: VASS Zsuzsanna
Cintula, Homeless, Doctor, Părinte: PIGNITZKY Gellért
Béluka, Chelner, Polițist, Pacient, Părinte: NAGY-KOPECZKY Kristóf
Părinte, copil: CSOMÓS Tünde Tímea, GAZDA Szende
Părinte: BARTALIS Szabolcs
Regizor: Radu AFRIM
Asistent regie: DÁLNOKY Réka
Decor și costume: Irina CHIRILĂ
Coregraf: Flavia GIURGIU
Muzica: KÓNYA-ÜTŐ Bence
Regizor tehnic: CSOMÓS Tünde Tímea
Sufleor: GAZDA Szende
Durata spectacolului: 2 ore și 45 de minute (cu o pauză)

Data: joi, 14 septembrie, 18:00
Locaţie: Teatrul „Tamási Áron”, Sala mare
Bilete se găsesc aici.